< ÎNAPOI

ARTICOLE RECENTE

BLOG

 

Continuă să te informezi, să înveți, să explorezi. Sau cum o vorbă finlandeză spune: „Niciodată nu le vei ști pe toate!” 

Epicentrul educației care contează

24.11.2014 | Alina Cristiana Cîrjă, Focus pe educație | 0 comentarii

Romānia a fost „zâlțâită” de un cutremur de intensitate medie în acest weekend, eveniment ce a determinat concentrarea tuturor mijloacelor media înspre această direcție. Mă întreb ce ar putea determina sistemul educațional românesc să se „zgâlțâie” suficient de tare încât să se mute concentrarea existentă înspre valori cu adevărat importante…?

De 4 ani încoace, concentrarea mea este 100% pe Școala Romāno-Finlandeză- fericirea elevilor , formarea și perfecționarea profesorilor și implicarea părinților. Ce constat însă, zi de zi, tot mai clar, este că ne facem vinovați ca sistem de o gestionare incompletă a importanței educației. Ne canalizăm atenția pe conținut și nu pe rezultat final, pe procesul vechi de 100 de ani și nu pe ”materia primă”, emergentă, īn permanentă schimbare – copiii.

Īn căutările mele fervente, am găsit un articol interesant al unui interviu cu unul dintre directorii companiei Google. Ipoteza lansată de acesta m-a determinat să mă īntreb: Elevii mei sunt potențiali angajați ai Google? Au ei ceea ce acești de seamă angajatori caută?

”Rezultatele testelor și concursurilor sunt un criteriu inutil pentru angajarea īn compania noastră.”  Spunea Laszlo Bock īn 2013.

Cele 5 idei principale pe care acesta le emite și pe care doresc să le implementez īn școala noastră sunt:

  1. Importantă nu este cunoștința unui anumit domeniu, ci abilitatea de a īnvăța permanent. Cu alte cuvinte, să poți pune laolaltă īntr-o imagine completă piese de puzzle disparate. Dacă elevii mei vor fi curioși constant, se vor automotiva și, fiind īntrebați dacă le-a fost satisfăcută curiozitatea, vor putea să se autoevalueze.
  2. Important nu este rolul asumat formal, ci leadership-ul spontan, īn situații de criză. Programul Young Leadership este un exemplu al modului prin care noi, la Școala Romāno-Finlandeză, īi responsabilizăm pe elevi să cunoască nu doar drepturile unui lider, ci și responsabilitățile acestuia. Adică, atunci cānd apare un moment de criză, caut liderul sau īmi asum responsabilitatea punerii īn practică a principiului: dacă sunt aici, mă ocup de rezolvarea problemei apărute?
  3. Important nu este cine iese īn față, ci responsabilitatea asumată. Mă īntrebam eu atunci cānd citeam: Am sădit īn elevii mei dorința de a se concentra pe rezultatul finit sau doar pe „cāștigător”? Mă īntreb dacă īi interesează să fie ei propulsați sau să cāștige echipa?
  4. Importantă este atitudinea, indiferent de rezultat. Cu alte cuvinte, ceea ce cred eu despre mine se īnscrie īn sfera smereniei sau mă „laud” cu fiecare proces pe care īl īndeplinesc, īn așa fel īncāt cei din jurul meu nu se bucură să lucreze īn echipa mea? Īn același timp, cānd fac un lucru bine, trebuie să capăt īncrederea pentru a continua dezvoltarea mea. Am de lucru la atitudinea elevilor mei, astfel īncāt să īi determin să se bucure de succesul celorlalți fără să se simtă amenințați. Am de lucru la echipa mea. De fapt, cred că e o vină „națională”! Ne este greu, ca romāni, să acceptăm o idee diferită de a noastră ca fiind mai bună. Am de lucru la mine. Mult.
  5. „Expertiza” cade pe ultimul loc īn opinia lui Bock. Adică, explică acesta, un īncepător care are abilitatea și dorința de a īnvăța, īși asumă responsabilitatea, este smerit și, īn același timp, sigur pe el și se bucură de inițiativele celor din jur, va depăși īn scurt timp un expert ”plafonat”, prea sigur pe reușitele anterioare și deloc maleabil să se schimbe.

Abia după ce cădem de comun acord asupra acestor valori, putem discuta de reformă educațională. Deci, ce ne poate „zgālțāi” sau „zgudui” dacă nu īnsuși gāndul că elevii noștri, premianți la concursuri naționale și internaționale, poate NU sunt elegibili pentru marile companii internaționale, pentru simplul fapt că īi „īndrumăm”… greșit?

Darul imperfecțiunii

Darul imperfecțiunii

Era Februarie 2007 când, de la a preda engleza la copiii de 3 ani, am ajuns într-o școală de „fițe” din Capitală, unde am suplinit-o timp de 6 luni pe o prietenă de-ale mele, care urma să nască. Prima oră de predare din viața mea la gimnaziu, direct la clasa a opta!...

citește mai mult
Măsuri de prevenire COVID-19

Măsuri de prevenire COVID-19

De când mă știu, cred că am funcționat pe principiul „este mai ușor să ceri iertare, decât permisiune”. Rememorez și acum episoade când o încurcam rău cu părinții mei și știam că a-mi cere iertare, aducea după sine o minimizare semnificativă a pedepsei. Lecția de...

citește mai mult

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.