Am încercat să ne bucurăm la banchetele copiilor, să ne amuzăm de amintirile prezentate la Ultimul Clopoțel, dar inima ne era tuturor cât un purice…, pentru că așteptam rezultatele de la Evaluarea Națională. Oricât ne dorim să îi ferim de acest moment, pentru ei este unul de cutremur emoțional. 

E prima oară când ei sunt definiți de un rezultat.

Secretizarea ajută, pentru imaginea lor, dar, din păcate, testul suprem al sistemului nostru de învățământ e organizat prost, cu miză prea mare.  Îi lasă, pe unii dintre ei dezolați, încercând 4 ani să se adapteze într-un loc pe care l-au ales, unii dintre ei, constrânși de altceva decât dorința lor.

Noi, cei din școlile private, ne luptăm mereu cu stigmatul la privat nu se face școală. Și trebuie, uneori, să devenim vocali în a-i apăra pe copiii noștri, care, de cele mai multe ori, studiază pe câte două linii concomitente: abordarea națională și cea internațională.

Este foarte greu să mergi 8 ani de zile pe zona de dezvoltare personală și învățat într-un ritm propriu, găsindu-ți pasiunile, ca apoi, în ultimul an, să urmeze un stres incredibil de pregătire pentru test. Mai exact, fix inversul a ceea ce, spre exemplu, ne învață modelul finlandez. Aici, gurile critice se vor auzi tare spunând: un elev silitor, cu profesori bine pregătiți, va face față cu brio oricărui context. Adevăr grăiesc!

Însă, ar fi drept să recunoaștem că structura examinării, față de structura predării și problemele celelalte ale sistemului, au existat chiar și înainte de pandemie și au un efect considerabil asupra modului în care un elev face față unui examen important.

Astfel că, știind povestea individuală a fiecăruia, ne bucurăm de rezultatul incredibil, venit în urma luptelor lor cu gânduri negative, cu propria stimă de sine, stări confuze date de adolescență și multe alte momente de cumpănă. Noi nu putem altceva decât să îi felicităm pentru participare și promovabilitate 100% (58% dintre ei au obținut media peste 8).

Iar celor care numără mediile de 10, le reamintim că, a avea o lucrare perfectă, nu e ceva ce trebuie să se găsească peste tot, pentru că, abundența notelor de 10 este semnul unei evaluări prea lejere. Mai mult, ne evaluăm atent și ne bucurăm că, la fiecare generație, media generală a elevilor noștri a crescut semnificativ. Pentru că noi chiar analizăm toate elementele care stau la baza unor note.

Iar generației sacrificate (primii cu clasa pregătitoare, fără manuale, cu un nou curriculum și cu structura de examinare schimbată cu puțin înainte de examenul propriu-zis) le spunem că ar trebui să se uite în oglindă și să se vadă astfel: făuritori de istorie, care pot și au reziliența necesară să schimbe orice loc în care se vor duce!

Iar noi, la Liceul Finlandez, suntem FOARTE mândri de ei!

P.S. Data viitoare, când vă uitați doar la rezultate, faceți un popas și întrebați-vă: Oare elevul B75978 ce poveste are în spate?

 Alina Cîrjă, Director LRF