< ÎNAPOI

ARTICOLE RECENTE

BLOG

 

Continuă să te informezi, să înveți, să explorezi. Sau cum o vorbă finlandeză spune: „Niciodată nu le vei ști pe toate!” 

Adoptă o familie de Crăciun

17.12.2019 | proiecte SRF | 0 comentarii

Povestea aceasta începe cu dorința comunității noastre de a da o formă concretă dragostei pentru cei aflați în nevoie.

Povestea aceasta este despre oameni cu o inimă mare cât 12 cadouri pentru o singură familie, cât o căruță de lemne pentru la iarnă, cât banii pentru plata facturilor din această lună.

Despre oameni care și-au luat o zi liberă ca să meargă până la Vaslui.

Despre oameni care au pus în cadouri cu mult mai mult decât ce era pe listă.

Despre oameni care s-au gândit că acei copii au nevoie de încălțăminte și geci groase, ca să le fie cald iarna aceasta.

Despre oameni care nu și-au deschis doar portofelele, ci mai ales inima.

Încă din vara acestui an i-am cunoscut pe copiii și profesorii de la școala din Păltiniș, când am reamenajat școala din sat, iar în toamnă am pregătit ghiozdane echipate pentru fiecare elev.

De data aceasta, proiectul nostru de suflet „Crăciunul înseamnă a dărui!” a luat o altă formă și un alt nume. „Adoptă o familie de Crăciun” a fost provocarea pe care am lansat-o fiecărei clase, iar răspunsul comunității noastre a fost peste așteptări. Părinții s-au implicat cu toată inima și au pregătit cadouri minunate pentru familiile copiilor din Păltiniș, județul Vaslui.

 

Joi, 12 decembrie, 2019

2 dube și 2 mașini mici încărcate până la refuz de cadouri, 2 elevi, 1 profesoară și 4 părinți au pornit la prima oră a dimineții spre Vaslui.

În jurul orei 12 ajung la destinație primele cadouri așteptate cu nerăbdare și bucurie de copii. Voluntarii noștri au avut parte și ei de o surpriză neașteptată din partea elevilor și a profesorilor din Păltiniș. Copiii au pregătit un program special de colinde și obiceiuri tradiționale de Crăciun, ca semn de mulțumire pentru darurile pe care le-au primit.

 

Câteva impresii la cald…

Pe mine m-a impresionat bucuria copiilor când au deschis cadourile.

Vlad, clasa a III-a B

Pe mine m-au impresionat copiii de la clasa pregătitoare, la școală. Foarte prietenoși și dornici de joacă.

Rebeca, clasa a III-a B

Eu am fost impresionată de mama Olguța, de puterea și calmul cu care gestionează o armată de copii. Poveștile ei de a culca tripletele și încercările blânde de a gestiona supărările copiilor. A fost o experiență cu mare încărcătură emoțională. Ne-a făcut mare plăcere să aducem, pentru câteva clipe măcar, bucurie în sufletul acestor minunați copii.

Monica Groza (mămică voluntar)

Eu am rămas fascinată (a câta oară?) de spiritul de dăruire al comunității noastre. Felul în care s-au implicat cu trup și suflet este uimitor. Voluntarii, jos pălăria în fața lor. Vrând să aducem bucurie copiilor din Păltiniș, am gustat din BUCURIA dăruirii. Acest gust nu se va uita curând.

Prof. Vio Șteflea

Poate nu am mulțumit atât cât ar fi trebuit, dar am fost copleșiți de ceea ce ați făcut. Vă mulțumim în numele tuturor!

Laura Rotaru, Profesor Școala Teodor Juncu, Păltiniș

La finalul zilei ajunge ultima dubă, care a avut o mică întârziere, dar a fost primită cu aceeși bucurie.

Am ajuns seara, la 20:00, când deja copiii nu mai erau acolo. Am ajuns aproape de școală și am văzut cum 7 baieți și o doamnă mă așteptau în curtea școlii, în frig, iar când au văzut luminile mașinii, au sărit imediat să deschidă poarta.

Am fost întâmpinat cu îmbrățișări, mulțumiri și urări de bine! Băieții nu s-au oprit o secunda din descărcat. Mi-au spus că dimineața, cu siguranță, vor fi fericiți mulți copii! Am fost impresionat de modul în care au întâmpinat „un necunoscut”, de mobilizarea lor pentru descărcarea pachetelor și de sinceritatea care se vedea în ochii lor atunci când am discutat cu ei!

Dani Popa, Prof. Educație Fizică și Sport

În general, când vin spre comunitatea SRF cu o idee de a face bine undeva, răspunsul este unul impresionant! De data aceasta, însă, reacțiile au fost dincolo de orice proiect anterior! Cred că pachetele trimise spre Vaslui au fost făcute, nu ca pentru ,,noi”, ci mult peste ce am face pentru noi, fiecare familie, pentru Sărbători. A durat aproape 4 ore doar să le sortăm și să le urcăm în mașinile care au plecat „ticsite” de lucruri puse cu tot dragul. Era ca și cum, măcar pentru o perioadă, familiile din Păltiniș să simtă că viața e frumoasă! Aș îndrăzni să spun așa: dacă ne-am multiplica, România ar avea o șansă IMENSĂ la normalitate.

Respect, părinți, copii și profesori!

Alina Cristiana Cîrjă, Director

Faptul că acești copii au primit ce și-au dorit de Crăciun și cu mult peste a fost cu adevărat o bucurie și o încununare a proiectului. Însă am rămas mult impresionată de puterea comunității noastre, de bunătatea care dă peste, de entuziasmul copiilor pregătind cadouri și de colegii mei care dau ce e mai bun, chiar și atunci când rămân fără „baterii”.

Mulțumim tuturor, părinți, copii, profesori, pentru bucuria, dăruirea și dragostea pe care le-ați pus în acest proiect!

În loc de încheiere, las această scrisoare emoționantă, pe care am primit-o alături de lista cu familiile din Păltiniș și dorințele copiilor:

Dragii noștri colegi,
Vrem să vă mulțumim vouă și părinților voștri pentru tot ce ne-ați trimis, atât la începutul anului școlar, cât și pentru ce vreți să aduceți cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru cum ați dotat fiecare clasă și biblioteca școlară.
Vă mulțumim pentru că vă gândiți la noi și ne-ați ales să vă fim prieteni.

Cu drag,
Toți elevii și ștrumfii din grădiniță

P.S. Vă trimitem o îmbrățișare imaginară conturată în inima noastră mare și caldă.
Adelina Iulia și Iana Laura, clasa a III-a, Păltiniș, Vaslui

Darul imperfecțiunii

Darul imperfecțiunii

Era Februarie 2007 când, de la a preda engleza la copiii de 3 ani, am ajuns într-o școală de „fițe” din Capitală, unde am suplinit-o timp de 6 luni pe o prietenă de-ale mele, care urma să nască. Prima oră de predare din viața mea la gimnaziu, direct la clasa a opta!...

citește mai mult
Măsuri de prevenire COVID-19

Măsuri de prevenire COVID-19

De când mă știu, cred că am funcționat pe principiul „este mai ușor să ceri iertare, decât permisiune”. Rememorez și acum episoade când o încurcam rău cu părinții mei și știam că a-mi cere iertare, aducea după sine o minimizare semnificativă a pedepsei. Lecția de...

citește mai mult

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.