Am dat ca temă elevilor de clasa a 8-a să realizeze un playlist cu titlul „Playlist of my life” – dacă s-ar realiza un film după viața ta, ce coloană sonoră ar avea? Ceea ce am primit de la ei a fost copleșitor, răvășitor și surprinzător. Un privilegiu! Și-au așternut sufletul în fața mea!

Poți afla mai multe despre un om din playlistul său, decât din faptele sale!

Unii dintre ei îl vor continua, ca un jurnal muzical al existenței lor. O moștenire!

Tema nu e simplă, având multe instrucțiuni de urmat. Trebuie să identifici momentele marcante din viața ta. Stabilește cuvinte-cheie și caută! Caută cântec după cântec până îl identifici pe acela ce s-ar potrivi cu adevărat. Transmite prin el, celor ce urmăresc filmul, starea pe care o aveai în momentul acela. Fă-i să se identifice cu tine, să empatizeze. Ieși din sfera ta obișnuită de audiții. Caută cât mai mult și cât mai departe! Ascultă! Vei fi surprins… Tendința oricărei persoane va fi să facă un playlist cu piesele favorite, dar ieși din zona asta. Sigur ai avut momente de disconfort, momente grele, ai suferit… Găsește piesa care să redea asta! Alege doar melodia care coincide cu ceea ce ai simțit tu cu adevărat. Va fi un film de Oscar? Sau se va pierde într-un cinematograf obscur?

Sper că au transmis instrucțiunile bine mai departe, căci lucrurile au luat amploare: am avut părinți, frați mai mari și chiar colegi de-ai acestora care au executat provocarea! 🙂

Am primit si eu provocarea de a alege câte o piesă pentru fiecare, așa cum îi „simt” eu! A fost fascinant! Chiar a meritat să nu dorm câteva nopți! O experiență incredibilă, ce m-a făcut să privesc în profunzime fiecare persoană la care făceam referire. Îi văd cu alți ochi acum, recunosc! Am îndrăznit să aleg pentru ei lucrări în dulcele stil clasic. Sunt mult prea complecși să îi pot rezuma într-un hit de la radio sau să îi conturez în versurile unei piese contemporane. Aveam nevoie de lucrări ample, sugestive, instrumentale. Ah, ce frumos sună clasele a 8-a!

Muzica se revărsa în încăpere și eu pronunțam cuvânt după cuvânt, fiecăruia în parte, ca în cea mai pură declarație de dragoste: blândețe, puritate, strălucire, modestie, speranță, efervescență, dinamism, luptă, creativitate, seducție, maturitate, izbândă, har, răsărit de soare, biruință, profunzime, putere, complexitate, sublim, idealist, eroic… Descriam discursul muzical și pe ei deopotrivă. Nu știu cât a durat intensitatea momentului pentru ei, dar știu că au avut curiozitatea de a asculta acasă lucrările integral pentru a se regăsi în ele, așa cum i-am văzut eu. Măcar au ascultat puțină muzică clasică în toată această perioadă atât de solicitantă pentru ei.

Am mers mai departe, provocându-i să creeze un portret al profesorilor lor. ,,Ce muzică aud atunci când intră …X… în clasă? Ce senzație îmi lasă? Ce cred că îl reprezintă pe EL /EA omul, nu profu’?”. I-am provocat din nou să caute în profunzime, dincolo de aria lor de interes, de piesele sau genurile pe care le ascultă de obicei. Din nou, cuvinte-cheie, reprezentative persoanei la care faci referire.  

Recunosc că am primit mesaje în care mărturiseau că e prea greu, că profesorii nu pot fi reprezentați de o singură melodie, dar cele mai interesante replici mi s-au părut: „Nu reușesc să depășesc domeniul lor profesional. Nu caut decât melodii despre mate, bio etc. și nu despre ei ca oameni”; „Nu m-am gândit niciodată la ei ca la niște oameni, așa cum ar trebui pentru tema asta”; „Nu pot face tema deocamdată, dar promit că voi da mult mai multă atenție OMULUI care vine în fața clasei”! Regret că nu am avut mai multe ,,teme” făcute, dar implicațiile sunt totuși dincolo de acest aspect.

Abordarile au fost diverse si extrem de interesante.  Reactiile profilor… inestimabile! Să vezi în fiecare piesă frânturi din tine, e emoționant.

„Pe repeat, la maxim!!! Și o ascult cu pielea de găină, cu lacrimi în ochi și zâmbetul pe buze!  Îți multumesc pentru ceea ce am regăsit după mult timp în mine, copilă!”. E minunat să te oglindești în ochi de copil! Pentru mine conștientizarea la acest nivel a faptului că suntem priviți astfel de niște tineri la început de drum, a fost revelator.

Dar astfel de caracterizări muzicale vin în urma a multe ore de muncă. Pentru  a obține veridicitatea unui astfel de playlist am lucrat intens, treptat, în special cu această generație. Sunt ani de când descifrăm discursuri muzicale. A fost nevoie să transferăm muzica întâi în culori pe o foaie de hartie, să identificăm acele construcții componistice pe care să le punem în concordanță cu sfera emoțională, să regăsim elemente din natură sau acțiuni în discursul muzical, să compunem povești pe o anumită coloană sonoră sau să atribuim un anumit cântec unei cărți sau unui tablou etc. 

Am menționat că este greu cu ,,această generație”, deoarece mai mult ca oricând ei sunt supuși unor stimuli externi ce rareori sunt în concordanță cu ei însuși. Sunt bombardați în permanență de muzică, de videoclipuri, de tot soiul de reprezentări ale unei realități false și superficiale. Le este aproape imposibil să nu își asume trăiri, atitudini, emoții, gesturi care nu le aparțin de fapt. Și ajung să se identifice cu ele, să se lase manipulați și intoxicați de trăiri și chiar visuri fantasmagorice. Temele de mai sus vin ca o finalitate a acestor lecții. Prin introspecție și conștientizare poate vor reuși să filtreze altfel lucrurile de acum înainte.

Tu te-ai gândit vreodată? Ce coloană sonoră ar avea filmul vieții tale? E în concordanță cu cea a celor din jurul tău? Ce muzică reprezinți pentru cei ce te cunosc? Ce aud ei când le ești în preajmă?  Te provoc!

Andreea Parfene

Profesor Muzică