Noua normalitate este conceptul pe care îl folosesc pentru a descrie ce trăim acum.
Ne-am revoltat, ne-am plâns, ne-am resemnat. Ciclul psihologic al reacției în fața problemelor spune că urmează să ne adaptăm. Iar Jean Piaget (pe care zic că nu-l luăm suficient în seamă când creăm programele pentru copii) spune că cea mai înaltă formă a inteligenței este… adaptarea!
Mă pot aștepta ca într-un context asupra căruia eu, ca profesor, n-am niciun fel de control (pică netul, curentul, carantină în Bragadiru, trebuia să-mi ajut fratele, mi-a dat freeze calculatorul etc.) să mă port ca un Zeu care poate să inspire frică? Când ei ne pot da pe mute și să râdă de cum ne rățoim despre importanța materiei noastre și cât de mult îi va ajuta în viață? Absolut NU.
Deci… ce fac? Teze nu mai trebuie să dau, dar pot alege teste sumative. Copilul e logat pe laptop, iar telefonul îi umblă liber pe toate site-urile și aplicațiile mai deștepte decât mine și decât el, fiind posibil să-mi furnizeze niște răspunsuri dezirabile care să mă liniștească asupra faptului că învățarea s-a produs și totul e în grafic. Ca să nu mai zic de răspunsurile primite live, pe Discord, chiar unii de la ceilalți sau de la niște asiatici brilianți.
Eu refuz să mă las pradă unei proceduri menite să mute copiatul dinspre caietul de sub bancă, către telefonul de pe masă. Astfel că, alături de echipa senzațională pe care o am în grijă, am dezbătut și problematizat teoria evaluării în online și am ajuns la câteva concluzii care sperăm să vă fie de ajutor:
- Poți da o notă pe 5-6 răspunsuri consecutive la teste de tip Kahoot, Quizlet, Quizzis, Wordwall.
- Poți da o notă pe o ascultare, setând câte o întâlnire cu 1-3 copii în timpul orei tale, în loc să te vezi cu toată clasa. Setezi o „roată” pe Wordwall, pe principiul examenelor orale cu bilete și te bucuri de timp prețios cu ei, în care, fiind în grupuri mai mici, n-ar strica să-i întrebi și ceva legat de sănătatea lor mintală.
- Schimbă formatul testului în așa fel încât să nu fie itemi care să poată fi găsiți „identic” pe internet. Predau pedagogie, deci o materie teoretică și evit ideea de a le cere definiții și teorii, ci mai degrabă caut să verific înțelegerea conceptului.
- Prețuiește auto-evaluarea. În loc să dai tu o notă pe activitatea globală la clasă, împarte nota astfel: fă o medie între ce își dă el ca punctaj de auto-evaluare și nota rezultată din evaluarea ta.
- Dacă ai folosit dezbaterile ca metodă de discuție și fixare a cunoștințelor, creează un subiect la test astfel: un eseu argumentativ pornind de la o ipoteză discutată anterior. Și dacă vor folosi ajutorul fratelui mai mare Google, poți puncta înțelegerea conceptului în funcție de modul formulării argumentelor. Recomand parlayideas.com pentru dezbateri de tip „masă rotundă”
- Nu încheia testul fără un subpunct în care să-i întrebi cum sunt, ce au învățat în această perioadă, ce au devenit, ce îi sperie- metoda jurnalului fiind una dintre metodele de dezvoltare personală folosită cel mai des pentru crearea competențelor socio-emoționale.
- Lasă recapitularea să fie condusă de ei! Elevii mei dragi de la clasele de pedagogie au creat explainer videos pentru colegii lor pe temele studiate, astfel că am certitudinea că ei învață mult mai bine unii de la alții și am și siguranța că măcar lecția înregistrată pentru colegi și-a însușit-o elevul respectiv foarte bine!
Eu mă încăpânez să rezistăm: ca echipă, cu copiii, cu părinții și să spunem la finalul perioadei: sunt mulțumitor pentru toate noile moduri în care am învățat să mă adaptez, adică să devin… mai inteligent.
P.S: pentru profii de matematică și română, clasa a 8-a, sper într-o minune, să se „adapteze” și CNEE noii normalități. Respect deosebit pentru munca voastră, deloc ușoară, mai ales acum!
P.S.S Am promis că, la finalul pandemiei, voi da un premiu special pentru cea mai bună scuză adusă pentru motivarea absenței de la or!
TU CUM ÎȚI AJUȚI ELEVII SĂ NU COPIEZE?
Alina Cristiana Cîrjă
Director LRF
0 Comentarii